00 23/09/2007 20:49
A Giuletta mia

bedda ni la vuci e ni lu cori
vucca sciauriusa d’amuri

rosa ’mpristata a lu tirrenu
a ti tignu ’ncapu lu senu

d’allattari nun ti potti
ni li notti

ma lu latti ora t’è dari ca ha mangiari
rosa ’mpristata finu a li mari

tu ccu mi iochi ed è na festa
ca di giovine chissu t’arresta

e la tò cumpari va a circari
ppi vidiri cchi t’avi a regalari

sti radici, gioia mia, iu t’arrimunnu
quattru risati, na vuci e stu munnu

ca tu m’arregalatu tantu sciatu
da fari nenti cosa lu peccatu


Bella nella voce e nel tuo cuore
bocca odorosa d’amore

Rosa presa in prestito dalla terra
ti tengo sul mio seno

Non ho potuto allattarti
nelle notti

Ma il latte ora devo d are a te
che hai bisogno di mangiare

Giochi con me ed è una festa
perchè questo da giovane ti resta

E la tua complice corri a cercare
per vedere cosa ti vuole regalare

Queste radici, gioia mia, io conservo per te
quattro risate, una voce e il nostro mondo.


Perchè tu mi hai donato così tanto fiato
da rendere più tenero il peccato.